Rimă

Pustiu

Pustiu e jos, pustiu e sus
Și vorbe goale s-au tot spus.
Dar tot ce poate fi mai rău
E faptul că le-am spus și eu.

Ele-au rămas pe pielea me
Și nu le pot deloc uita.
Și-mi macină făptura ucigaș,
Nu-mi pot ierta că sunt un laș.

Întreaga mea esență e necroză
Și sufletu-mi e-n ghiarele nevrozei.
Aștept să vin-un strașnic demon,
Să-mi muște capul plin de tremor.

Să simt cu orce neuron
Durerea de a fi un om.
Să-mi creasca aripi și să zbor,
Pe-al lumii chip să fiu decor.

Prin moarte să devin un gînd,
Purtat să fiu de orce vînt.
Prins să fiu de-o răsuflare
Și înțeles de fiecare...